Lucia Pirvu, directoarea Salonului International de Vinuri Vinvest - Timisoara, nu s-a temut de anul de criza 2010. A mizat pe interesul producatorilor si, cu ajutorul stra tegiei de marketing si a parteneriatelor, a reusit sa organizeze cea mai consistenta editie a acestui eveniment de pana acum.

Au trecut trei luni de la finalul celei de-a saptea editii a Salonului International de Vinuri Vinvest. Ce feed-back aveti?

Surprinzator sau nu, anul acesta am avut cel mai bun salon din toate editiile. A reunit cei mai multi producatori de vin (23), 10 distribuitori si importatori si, totodata, cei mai multi distribuitori de accesorii si servicii conexe din domeniul vitei de vie si vinului (26). Mai mult, am fost bucuroasa ca, la aceasta editie, am reusit sa acopar toate serviciile necesare pentru salon. De exemplu, am reusit sa aduc distribuitori de sticla, lucru pe care il mai incercasem si editiile anterioare, fara sa reusesc insa. De asemenea, anul acesta a fost un succes din punct de vedere al parteneriatelor incheiate cu organizatiile de specialitate, cu directiile agricole, cu mass media. Companiile, producatorii de vin prezenti au avut incredere in eveniment chiar si in ciuda conditiilor actuale de pe piata. Cred ca acest lucru s-a datorat faptului ca salonul si-a castigat un nume in timp, a devenit un brand, dar si pentru ca producatorii au reusit in anii anteriori sa incheie parteneriate si sa vanda prin acest eveniment. Intr-adevar, au fost si companii care si-au taiat din bugetul pentru Vinvest dar, in cele din urma, sala Centrului de Afaceri din Timisoara a fost arhiplina si am reusit cu greu sa acoperim toate cererile pentru spatiul expozitional.

Cum a evoluat salonul de la prima sa editie din 2005?

Consider ca a avut o evolutie foarte frumoasa, precum spuneam, datorita strategiei la care am lucrat in timp si parteneriatelor incheiate in ultima perioada. Daca la inceput invitam organizatiile specializate in domeniul viei si vinului doar sa vada evenimentul, treptat, am reusit sa le si implicam efectiv in organizare, pentru ca au realizat ca existam pe piata prin seriozitate, profesionalism si prin inovatiile aduse permanent. De asemenea, am remarcat din partea producatorilor un interes crescut de a-si promova imaginea, de a se face remarcati, nu s-au multumit doar sa cumpere un stand standard, ci au construit standuri care sa transmita corect imaginea lor. De exemplu, am avut producatori care au spus in urma cu cativa ani ca nu sunt pregatiti sa vina, iar ulterior, s-au pregatit timp de doi ani pentru a veni cu imaginea adecvata, pentru a-si putea pune in valoare brand-ul. Chiar si producatorii de utilaje au venit cu noi conceptii, au construit standuri diferite, special pentru acest salon.

Bineinteles, de la an la an, a crescut numarul expozantilor - producatorilor de vin, de utilaje, de echipamente si accesorii pentru echiparea cramelor etc. Si numarul manifestarilor organizate a crescut - am lansat concursul national de vinuri, am organizat show-uri culinare si de barmani, pentru a face salonul atractiv atat pentru micii producatori si marile companii, cat si pentru horeca si pentru consumatorul final.

Vreau sa mai subliniez faptul ca Vinvest a devenit si inseamna mai mult decat Salonul International de Vinuri de la Timisoara. Societatea Vinvest este organizatoarea acestui salon international, care a fost infi intata in 2004 si a evoluat si in directia organizarii de evenimente si diferite manifestari - degustari profesionale de vinuri si promovare a societatilor viticole romanesti si de peste hotare, promovari si lansari de game noi de vinuri, evenimente si degustari prin turism vitivinicol, conferinte de presa, conferinte tematice, work-shop-uri, team building-uri, jurizari la concursuri de profil, evenimente, saloane de profi l etc.

An de an, am pus cate o caramida, si speram sa reusim sa aducem cate ceva nou in fiecare editie.

O noutate ati adus chiar in acest an, prin promovarea turismului vitivinicol. Cum s-a nascut acest proiect si cum va evolua?

Dorinta noastra a fost de a promova producatorii, cramele care au investit foarte mult pe parcursul anilor, in reconversii, in vinifi catie, in imagine, si si-au facut aceste spatii de degustare si chiar de cazare, dar care, din pacate, nu benefi ciaza de promovare. Din cele 23 de companii prezente la Salonul de anul acesta, 13 s-au declarat pregatite sa isi deschida portile turistilor pentru degustari. Cu acestea am facut o harta a turismului vitivinicol (cu siguranta mai sunt si alte crame care ar trebui trecute, insa noi am reprezentat interesele celor care au fost prezenti efectiv la salon). In fiecare regiune a tarii, exista cel putin o crama la care turistii pot veni pentru a cunoaste vinurile de calitate ale zonei respective. In functie de specifi cul fi ecarei crame, acestia vor avea la dispozitie pachete simple de degustare, pachete cu catering, degustari insotite de mese traditionale si pachete cu cazarea inclusa, in cazul cramelor cu pensiuni. Pachetele vor fi directionate catre doua agentii de turism din Romania si Austria, urmand sa coordonam si sa insotim grupurile de turisti in circuite, diferite ca durata de timp. Traseele pot cuprinde zona dealurilor Zarandului cu podgoriile detinute de Crama Wine Princess, cramele Pancota si Elite Wine, unde se produc vinuri precum Mustoasa de Maderat si Cadarca de Minis. Alt traseu poate cuprinde cramele Weingut din Maramures si Jidveiul.

Cat de receptivi credeti ca vor fi oamenii la acest gen de turism?

Intr-adevar, in Romania, unde nici nu a fost promovat turismul vitivinicol, lucrurile se vor misca putin mai greu. Turistii straini vor fi , insa, fara indoiala, interesati sa viziteze cramele pentru a vedea potentialul Romaniei in sectorul vinului. De exemplu, in Franta, turistii se opresc la fi ecare pentru degustari sau cumpara suveniruri. Dar si la noi exista un segment al romanilor cunoscatori si iubitori de vin care vor dori sa acceseze aceste trasee, isi vor aduce prietenii din alte tari, pentru ca nu au foarte multe variante de petrecere a timpului liber. La noi, au aparut in ultimul timp aceste magazine specializate si chiar cluburi de vin, care vor dori sa vina la crame pentru degustari. Din pacate, ne afl am intr-un moment conjunctural, in care desi toata lumea se straduieste sa faca ceva, cum sunt aceste crame si magazine de vinuri, lucrurile se misca foarte greu.

Vorbind despre tendintele din piata, cum vedeti evolutia din ultimul timp?

Trebuie sa spun ca, la nivelul anului 2009, existau asteptari optimiste pentru 2010. Din pacate, toti cei care au crezut ca lucrurile vor reveni in acest an s-au inselat. Consumul a scazut pe toate categoriile de locatii, mai ales in horeca.

Daca gama premium rezista pentru clientii cu venituri foarte mari, cunoscatori si pasionati de vin, pe segmentul mediu, lucrurile evolueaza la nivelul anilor de dinaintea lui ’89. Am observat in ultimul timp ca apar din ce in ce mai multe magazine care vand vinuri la vrac, bag in box, bidoane. Si acestea chiar se vand pentru ca piata cere cantitati mari, la preturi rezonabile - bugetul de criza al clientilor cu salariul minim si chiar mediu si le permite. Am observat ca se cumpara bidoane de week-end sau pentru un concediu de cateva zile. La randul lor, producatorii nu trebuie invinuiti ca au deschis aceste magazine. Ei au podgorii imense si trebuie sa vanda intr-un fel sau altul, astfel ca s-au intors la produsele cu ponderea cea mai mare. Pana la urma, de exemplu, aceste "bag in box"-uri sunt foarte corecte, ca raport pret/calitate, exista de mult timp in alte tari si se vand foarte bine. Pe de alta parte, sunt companii care au inteles ca trebuie sa iasa din inertie, sa puna accent pe latura de marketing. Nu mai pot vinde sticla sau eticheta, trebuie sa o promoveze, astfel incat publicul care vede lansarea, sa inteleaga ca producatorul a adus un plus si la calitate. Marketingul are rol esential in aceasta perioada.

Ca o concluzie, anul 2010 nu este anul segmentului premium, valoarea medie care vinde este undeva la 20-40 de lei pentru o sticla de vin.

In aceste conditii, ce se poate face pentru imaginea vinului romanesc?

Toti jucatorii mari din piata si chiar micii producatori care au vinuri de calitate incearca sa educe consumatorii, incearca tot felul de sisteme de promovare a vinului autohton, a soiurilor care sunt numai ale noastre si care au un renume pe piata romaneasca. Cu toate acestea, daca ne uitam pe statistica concursurilor din 2010 - de la Bruxelles ori din Canada de exemplu, observam ca toate soiurile care au reprezentat Romania si au obtinut medalii castigatoare au fost tot soiurile internationale. Probabil ca vinurile romanesti mai au de asteptat, pentru ca nu au promovarea potrivita. Si noi avem soiuri exceptionale, iar investitiile din ultimii ani, in tehnologii, in reconversii, in sistemele de enologie si vinfi cație, in enologii adusi de peste hotare, au fost masive.

Care sunt prioritatile dumneavoastra in acest moment?

In primul rand, in momentul acesta, imi propun sa mentin aceleasi standarde ale Salonului si chiar sa le cresc. Nu am voie sa scad nici o clipa. De asemenea, trebuie sa inovez permanent, in fi ecare an sunt intrebata care este noutatea. Vreau sa cresc numarul invitatilor la salon, sa aduc mari organizatori de evenimente din alte tari, autoritati renumite precum Organizatia Internationala a Viei si Vinului - Franta, reprezentanti ai consulatelor si ambasadelor, sa reusesc sa atrag bucatari si somelieri recunoscuti. In continuare, strategia va fi aceea de a promova si celelalte activitati, turismul vitivinicol, producatorii, vinurile lor etc.

Dorinta mea cea mai mare este insa aceea de a aduce la salon importatori de vinuri de peste hotare, pentru ca trebuie sa mai fac ceva pentru acesti producatori de la noi. Din pacate, in momentul de fata, acest lucru se face cu niste costuri pe care nu le pot sustine singura, insa sper ca organizatiile abilitate sa raspunda in cele din urma pozitiv.

Comentarii

Nume *
Email (Pentru verificare si raspuns)
ChronoComments by Joomla Professional Solutions

Trimite comentariu