 |

|
Scris de Adriana Popescu
|
|
Marţi, 15 Decembrie 2009 16:32 |
Caracterizat drept cel mai greu an şi pentru industria horeca, cu scăderi de până la 50%, închideri şi/sau relocări frecvente, 2009 nu a fost însă lipsit de evenimente pozitive. Food & Bar Magazine a stat de vorbă cu operatorii care nu au stat degeaba chiar şi în vreme de criză.
Reevaluarea pieţei de spaţii comerciale, cu scăderea semnifi cativă a chiriilor a reprezentat, poate, unul dintre cele mai importante motive ale dezvoltării lanţurilor puternice, atât locale, cât şi internaţionale. Acest lucru a avut un dublu avantaj pentru operatori: pe de o parte, posibilitatea de a-şi securiza contracte avantajoase pe mai mulţi ani, pe de altă parte, preluarea unor spaţii cu vad, dar inaccesibile până în acest an pentru horeca din cauza presiunii exercitate de operatori din alte domenii, afl ate acum pe un trend descendent. Lanţul de restaurante Trattoria “Il Calcio”, de pildă, a deschis stradal un restaurant în spaţiul unui fost magazin de electrocasnice din zona Obor, lanţul de cafenele Turabo a preluat spaţii centrale excelente (cum sunt cele de pe bulevardele Unirii şi Decebal), iar Trotter Prim a profi tat din plin de oferta generoasă din zona Centrului Istoric, unde a deschis un fast food şi un sport bar.
Investiţii notabile au făcut şi operatorii internaţionali de fast food, precum McDonald’s şi KFC ori alte afaceri în franciză. În cazul acestora însă, extinderea era şi o condiţie impusă de respectarea grafi cului de dezvoltare prevăzut pe anul în curs.
În fine, abilitatea managerilor de a demara afaceri care să ofere “altceva” noului tip de consumator, ale cărui obiceiuri s-au schimbat, a avut impact pozitiv în piaţă. Astfel, reţeaua City Grill a lansat şaormeria Bundetot, o cantină pub sport şi berăria Hanul Berarilor Interbelic, coborând concomitent preţurile în celelalte restaurante ale lanţului.
“Altceva” au vrut să ofere şi acţionarii locaţiei Le Bistro, din cadrul Complexului Centre Ville, redeschis după o perioadă de modernizare şi cu o ofertă îmbunătăţită, hotelul Pullman, care a deschis steak house-ul Barbizon, unul dintre puţinele locaţii de acest gen din Bucureşti, dar şi acţionarii lanţului “Il Calcio”, care pregătesc deschiderea Ristorante “Il Calcio”, pe segmentul premium, diferit de modelul de trattorie deja existent, care i-a consacrat.
10 milioane de euro McDonald’s
Cu un buget de peste 10 milioane de euro alocat pentru deschiderea a trei noi locatii si modernizarea altor doua, McDonald’s România conduce detasat în topul operatorilor din domeniu care au investit cele mai mari sume în acest an. Criza fi nanciara nu a împiedicat planurile de dezvoltare ale lantului McDonald’s în România, la jumatatea anului, reprezentantii companiei anuntând ca „sunt în grafi c” cu planurile de extindere pentru 2009. Astfel, la sfârsitul lunii aprilie, McDonald’s deschidea McDrive-ul pe doua nivele din Drumul Taberei - Billa, prima locatie din acest an si, totodata, cel mai mare restaurant al companiei de pe piata locala. Investitia în noul McDonald’s, de patru milioane de euro, a fost a doua de o asemenea anvergura dupa ce, anul trecut, lantul de fast food deschidea o locatie asemanatoare pe bulevardul Barbu Vacarescu.
Potrivit reprezentantilor companiei, restaurantul din Drumul Taberei, construit dupa noile tipare la nivel international, este printre putinele de acest gen din Europa din punct de vedere al amenajarii si dotarilor: 375 de metri patrati, 320 de locuri (270 în zona de lobby si 60 pe terasa), facilitati Customer Order Display, spatiu de joaca, zona Birthday Party, echipamente sportive, internet wireless. La mai putin de o saptamâna (în luna mai), a urmat deschiderea locatiei de la Sibiu, cu o investitie de 2,5 milioane euro. În aceeasi luna, compania a alocat 1,5 milioane de euro, pentru deschiderea primului restaurant de la Piatra Neamt. Investitiile au continuat cu modernizarea locatiilor de lânga Electroparataj Bucuresti si de la Delfi nariul din Constanta.
Tot în acest an, McDonald’s a obtinut titlul de „Cel mai bun angajator din România”, decernat de Hewitt Associates, premiu acordat în urma analizei nivelului de multumire si implicare al angajatilor. Toamna a debutat însa cu schimbari de vârf în interiorul companiei, directorul general Marian Alecu parasind McDonald’s România dupa 16 ani de activitate, dintre care 12 în pozitie de conducere, urmat la scurt timp de directorul de comunicare, Cristian Savu. Postul lui Marian Alecu a fost preluat de Karen Bishop, COO al McDonald’s Rusia si Europa de Est.
În ceea ce priveste evolutia restaurantelor McDonald’s pe piata locala, daca ofi cialii companiei preconizau la mijlocul anului o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, sustinuta de cresterea vânzarilor în lei, actualii reprezentanti nu au oferit date suplimentare, declarându-se însa optimisti pe termen mediu si lung.
În 2008, McDonald’s România a înregistrat o cifra de afaceri de 108 milioane de euro. Compania opereaza pe piata locala 61 de restaurante, dintre care 4 în franciza. Pâna la sfârsitul anului, nu vor mai fi deschise alte locatii.
4 milioane de euro Kfc
Politica de preţuri, promovarea meniurilor cu preţ atractiv şi respectarea standardelor calitative au reuşit să menţină constante vânzările KFC şi în acest an dificil.
KFC România şi-a început puternic planul de investiţii în 2009, alocând 1,5 milioane de euro pentru deschiderea primului drive thru al reţelei din Sibiu, în luna mai. Au urmat, la scurt timp, inaugurarea KFC Gara de Nord, locaţie ce a necesitat o investiţie de 650.000 de euro şi KFC Moşilor, investiţie de 700.000 de euro. În luna octombrie, compania a deschis locaţia din mall-ul AFI Palace Cotroceni (500.000 de euro), iar în decembrie nou restaurant a fost deschis în Timişoara. Deschiderea AFI Cotroceni a însemnat pentru KFC România stabilirea unui record absolut al vânzărilor pe piaţa de profi l, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Astfel, în numai patru zile de la inaugurare, KFC Cotroceni anunţa vânzări de peste 240.000 de lei (56.000 euro) cea mai mare cifră a vânzărilor într-un asemenea interval, pentru o locaţie nou deschisă, fi ind vizitată de aproximativ 7.500 de clienţi.
Un alt record bifat de KFC România l-au adus pachetele Snack Box, în doar o lună de la lansare, fiind vândute 180.000 de astfel de pachete - cele mai mari vânzări pentru un produs nou lansat. De asemenea, în urma promoţiei “Aripioare picante la 1,5 lei bucata”, restaurantele KFC au vândut 2,4 milioane de aripioare (14% din totalul vânzărilor) în perioada 27 aprilie - 30 iunie. “Statistic vorbind, în această perioadă, un român din zece a mâncat cel puţin o aripioară picantă de la KFC”, se menţionează într-un comunicat de presă. Potrivit directorului de marketing al companiei, Carmen Lupuleţ, în intervalul ianuarie-septembrie 2009, vânzările lanţului de restaurante pe piaţa locală au însumat 90.082.503 RON, înregistrând un trend uşor descendent (13 %) faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce media per tranzacţie a scăzut cu 4%, la 19 lei. Cu toate acestea, evoluţia cifrei de afaceri pentru perioada menţionată (incluzând noile restaurante) a crescut cu 0,56%, la 106.156.582 RON.
Ca strategii adiţionale de marketing, pot fi amintite proiectele umanitare, acţiunile care au antrenat vedete din show biz şi implicări ale elevilor în proiecte educative, KFC fi ind, de pildă, singurul lanţ care organizează olimpiade online cu premii.
„Ritmul dezvoltării a fost anul acesta mult mai bun, în condiţile în care principalii competitori nu au avut o activitate de extindere prea accentuată. Faţă de anul precedent, ca număr de unităţi, suntem mai lenţi, dar aşa era prevăzut în planul nostru de dezvoltare”, a declarat Carmen Lupuleţ. Potrivit acesteia, extinderea va continua în zonele şi oraşele în care lanţul nu este prezent, precum şi prin valorifi carea conceptului drive-thru, în urma succesului rapid de la Sibiu. KFC România operează 35 de restaurante (inclusiv KFC Chişinău) dintre care 15 în Bucureşti.
2 milioane de euro Le bistro - Centre Ville The Hospitality Complex
Redeschis în martie, după o perioadă de renovare de peste 6 luni, Le Bistro a investit 2 milioane de euro în extindere şi modernizare.
Lucrările de renovare au început din 2008 şi au constat în demolarea parţială şi refacerea podelelor, pereţilor, plafonului, bucătăriei şi sistemului de iluminat. Au fost create 3 bucătării independente, utilate cu echipamente moderne, iar la nivelul superior, pe terasă, s-a construit o cupolă din sticlă.
De la cele 206 locuri câte erau înainte de renovare, capacitatea restaurantului a fost extinsă la 224 locuri, împărţite între salonul (114) şi barul (16) de la parter, terasa închisă (60) şi grădina (50) de la nivelul superior. Locaţia a fost echipată cu echipamente audio-video şi conexiune wireless la internet.
Construit sub îndrumarea unor arhitecţi renumiţi precum Buki Zuker, Gaby Littman şi Moshe Kirshon şi benefi ciind de consultanţă din partea Chef-ului Avi Steinitz şi barmanului Gal Yaniv, Le Bistro a investit în elemente unice de decor din Franţa, tocmai pentru a reda atmosfera specifi că unui bistro autentic: cărţi vechi, medalii, un ceas vechi de 200 de ani, adus de la o biserică din Lyon etc. Butoaiele de vin provin de la Château Margaux din Franţa, măslinele din renumita regiune Kalamata din Grecia, iar preparatele sunt pregătite într-un cuptor tradiţional din cărămidă. “S-a luat hotărărea să reamenajăm Le Bistro astfel încât să le putem oferi clienţilor un ambient şi servicii şi mai bune decât înainte. În pofi da contextului economic difi cil, am considerat că este o investiţie necesară atât pentru dezvoltarea afacerii, cât şi pentru a le oferi clienţilor noştri cele mai bune condiţii şi servicii”, explică Remus Bogdan, managerul Le Bistro. Potrivit acestuia, valoarea medie a notei de plată per client în Le Bistro este de 16 euro +TVA, iar media zilnică a clienţilor atinge 120 de persoane, excluzând segmentul de evenimente.
Pentru anul în curs, managerul Le Bistro estimează o o cifră de afaceri de aproximativ 600.000 de euro şi îşi propune un obiectiv de vânzări de 3.000 de euro pe zi (respectiv o creştere de 30% a numărului de clienţi). “Vânzările cresc constant şi ne aşteptăm ca la sfârşitul anului viitor să putem spune că ne-am atins ţinta de vânzări, adică un million de euro pe an”, declară optimist Remus Bogdan.
Le Bistro face parte din Centre Ville Hospitality Complex care include şi hotelul Radisson Blu, Centre Ville ApartHotel, World Class Health Academy, Platinum Casino, săli de conferinţă şi evenimente, restaurante, baruri şi o zonă comercială.
1.6 milioane de euro RTC - Cup&Cino şi Vapiano
La începutul acestui an, grupul RTC Holding deschidea, prin divizia sa de francize Sebra (inclusă ulterior în Rafar), primul restaurant Vapiano, anunţând planuri ambiţioase atât pentru noul brand, cât şi în ceea ce priveşte extinderea lanţului de cafenele Cup&Cino.
Cunoscut în special prin magazinele Diverta, divizia de transport şi curierat TCE, şi o serie de alte business-uri din diferite domenii de activitate, grupul RTC Holding a decis să atace şi canalul horeca în 2008, aducând pe piaţa locală prima franciză Cup&Cino, de origine germană. În 2009, investiţiile în industria ospitalităţii au continuat cu extinderea lanţului de cafenele, precum şi cu lansarea noii francize de restaurant - Vapiano.
Acesta din urmă, un concept importat de asemenea din Germania şi centrat pe fast casual dinning, cu mâncare sănătoasă cu specifi c mediteranean - a fost, de altfel, prima investiţie a grupului din acest an, de 1,2 milioane de euro. Deşi la inaugurarea locaţiei, reprezentanţii RTC anunţaseră planuri entuziaste de extindere, restaurantul de la parterul clădirii Anchor Plaza, a rămas deocamdată singurul de acest gen. “Strategia de dezvoltare a fost schimbată în funcţie de evoluţia cifrelor de afaceri şi a situaţiei generale a economiei, iar planurile de a deschide alte unităţi au fost parţial anulate”, explică Andrei Arghirescu, Vice-Preşedinte Hospitality, Rafar. Pentru Cup&Cino, însă, investiţiile au continuat şi în 2009, lanţul de cafenele fi ind extins cu patru locaţii, fi ecare cu câte o investiţie medie de aproximativ 100.000 euro.
Cea mai recentă cafenea Cup&Cino a fost deschisă în noiembrie, în zona de entertainment din mall-ul AFI Palace aproximativ 70.000 de euro. „Eforturile pentru deschiderea acestei cafenele în această perioadă de instabilitate economică au fost foarte mari şi le-am făcut pentru a ne respecta angajamentele luate în trecut faţă de partenerii noştri şi Diverta”, explică Andrei Arghirescu. Acesta apreciază că locaţia din AFI va fi în primele trei din reţeaua Cup&Cino din România şi va contribui semnifi cativ la consolidarea brandului pe piaţa locală. Potrivit estimărilor reprezentantului Rafar, noua cafenea va atrage aproximativ 1% din trafi cul centrului comercial, iar bonul mediu se va situa la 6-7 euro.
În ceea ce priveşte planurile pe termen scurt şi mediu, divizia Rafar îşi propune să găsească soluţii pentru menţinerea business-ului pe linia de plutire. “În perioada imediat următoare vom face o analiză drastică pe fi ecare locaţie, pentru a decide ce menţinem şi ce închidem, în funcţie de cifrele din ultimele luni. Nu ne aşteptăm la o revenire a pieţei în următoarele 6 luni şi suntem conştienţi că nu mai putem susţine locaţiile neprofi tabile. Cu toate că pe plan intern am luat toate măsurile posibile de reducere a costurilor, avem nevoie şi de susţinerea partenerilor (furnizori, dezvoltatori, bănci), pentru a reduce şi costurile externe (chirii, rate). La nivelul actual, acestea nu pot fi acoperite de vânzările afectate puternic de ceea se întâmplă în economie, deci găsirea unor soluţii împreună cu partenerii este esenţială pentru noi”, a concluzionat Arghirescu.
Rafar cuprinde afacerile de fashion şi hospitality ale grupului RTC, însumând în industria ospitalităţii un restaurant şi 8 cafenele. Din iunie 2009, afacerile de ospitalitate funcţionează ca divizie distinctă în cadrul Rafar.
1 milion de euro Turabo Cafe
Cu 44 de locaţii deschise, Turabo este cel mai mare lanţ de cafenele din ţară. Anul acesta, şapte noi unităţi au completat reţeaua, iar a opta va fi inaugurată până la sfârşitul anului.
De la inaugurarea primei cafenele în 2003, lanţul Turabo a crescut într-un ritm accelerat, extinzându-şi prezenţa atât în Capitală, cât şi în celelalte oraşe importante din ţară. Şi în 2009, Tudor Niculescu, proprietarul reţelei, şi-a asigurat prezenţa în puncte strategice, începând de la locaţiile stradale şi centrele comerciale, până la aeroporturi.
Dintre cele şapte locaţii deschise anul acesta, trei sunt în Bucureşti, pe bulevardele Decebal şi Unirii şi una în centrul comercial Plaza, două în Cluj - Iulius Mall şi aeroport; una în incinta aeroportului din Timişoara şi încă una în Piteşti. Pe lângă unităţile nou-deschise, au avut loc şi două relocări în Braşov şi Buşteni.
“Cea mai mare provocare din acest an a fost aceea de a susţine ritmul de ocupare în teritoriu. Ne propuseserăm deschiderea a 12 cafenele, iar în cele din urmă, am deschis şapte, până la finele anului urmând să o inaugurăm şi pe a opta. Am fost împiedicaţi în principal de lipsa spaţiilor care să corespundă standardelor Turabo Café. Nu vrem să facem compromisuri din acest punct de vedere, aşa cum nu facem cu nimic legat de afacerea aceasta”, explică Niculescu. Tot anul acesta, a fost încheiat parteneriatul cu Grupul Anchor, care se adaugă celui cu Iulius Group, doi dintre cei mai importanţi dezvoltatori de mall-uri, parteneriate considerate de Tudor Niculescu deosebit de importante pentru extinderea lanţului de cafenele în câteva dintre principalele mari centre comerciale din România. Potrivit omul de afaceri, investiţia totală alocată pentru dezvoltarea lanţului Turabo s-a ridicat în acest an la 1.000.000 de euro. Cele 44 de cafenele Turabo (12 în Bucureşti) sunt tranzitate zilnic de 20.000 de clienţi. Până în prima jumătate a anului viitor, Tudor Niculescu ţinteşte un număr de 50 de cafenele, iar pe termen lung, îşi propune să atingă 100 de unităţi.
1 milion de euro Trotter Prim Proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu, şi-a completat reţeaua de restaurante cu două noi formate: fast food şi pub sport şi a demarat lucrările la restaurantul Hanul Berarilor Interbelic.
Şi în 2009, Dragoş Petrescu a continuat extinderea reţelei fondată în 2004, însă şi-a schimbat radical strategia, concentrându-se pe nevoile consumatorului mediu şi atacând piaţa cu formate noi, adaptate “buzunarului de criză” al noului tip de client. Au apărut astfel, primul fast food al reţelei – şaormeria Bundetot, deschisă iniţial în Iris Mall şi relocată ulterior pe Strada Franceză, în zona Centrului Istoric, investiţie de aproximativ 100.000 de euro, Cantina Sport Pub, în aceeaşi zonă, o locaţie construită după un concept asemănător reţelei americane Champions, în urma unei investiţii de 200.000 de euro, şi un nou City Café, deschis în incita Atlantis Club Spa din Pipera, investiţie de aproximativ 100.000 euro.
În paralel, au fost demarate lucrările la restaurantul Hanul Berarilor Interbelic, localizat în fosta Casă Bucur, un concept inspirat de Caru’ cu bere. Programul de dezvoltare a noii locaţii prevede mai multe etape. Astfel, anul acesta, a fost deschis restaurantul de la parterul clădirii, o locaţie de circa 200 de locuri, care a necesitat o investiţie de 300.000 de euro, urmând ca anul viitor să fi e inaugurate terasa, de peste 3.000 de metri pătraţi şi crama.
“Am pus la punct un plan de marketing deosebit de agresiv pe zona de core business şi am deschis noi canale. Unul dintre acestea este Hanul Berarilor, pornit din Caru’ cu bere, pentru care am ales o locaţie foarte bună, cu impact deosebit în istoria restaurantelor româneşti - Casa Bucur, cu un potenţial de peste 600 de locuri şi o terasă spectaculoasă de peste 3.000 de metri pătraţi, poate cea mai frumoasă din Bucureşti. Derivat tot din conceptul Caru’ cu Bere, pe canalul berii, este şi Cantina Sport Pub, din Centrul Istoric. Am observat că acest canal s-a dovedit o zonă de succes în 2009, iar Centrul Istoric a fost singura zonă de creştere din România. Oamenii s-au reorientat, Centrul Istoric este mereu plin, se bea bere şi se mănâncă până târziu. Am atacat şi fast food-ul cu şaormeria Bundetot, care s-a dovedit un succes din prima zi. Aceasta a fost strategia începută în 2009, pe care o vom continua în 2010”, explică Dragoş Petrescu.
Pe de altă parte, managerul Trotter Prim nu a ezitat să închidă acele locaţii care nu au confi rmat, respectiv cea din Centrul Comercial Tomis Constanţa, fast food-ul din Iris mall-Bucureşti şi cafeneaua din Piaţa Romană. “Privind retrospectiv, sunt foarte mulţumit cu decizia de a închide trei locaţii cu potenţial sub aşteptări şi de a deschide în schimb alte patru cu potenţial de câteva ori mai bun decât al celor închise. Am transformat astfel un semisucces al unor foste locaţii într-un mare succes prin altele”, adaugă managerul City Grill. În ceea ce priveşte cifra de afaceri a companiei, aceasta a rămas relativ constantă ca valoare în lei, respectiv 51,7 milioane RON, faţă de 52,5 milioane RON în 2008. Conform lui Dragoş Petrescu, numărul clienţilor a crescut cu 16-18%, în timp ce nota de plată a scăzut cu aceeaşi valoare, ceea ce a dus la păstrarea echilibrului.
“Aceste rezultate se datorează în mare parte faptului că am introdus meniuri de 19 lei pentru ceea ce ar fi costat 30 de lei. Practic, am operat reduceri de 30-35% pe meniuri, care sunt driverul cel mai important la noi. Dacă transformăm această sumă în euro, am pierdut 16% din cifra de afaceri în 2009, însă sunt foarte mulţumit că am realizat aceleaşi vânzări în lei, e drept, cu o muncă mult mai mare, şi am câştigat până la 20% clienţi. Am avut restaurante pline în 2009, an în care multe alte locaţii au fost pe pierdere sau au închis şi încă vor mai închide”, subliniază Dragoş Petrescu.
Managerul Trotter Prim a mai declarat că, pe lângă finalizarea Hanului Berarilor (cu o investiţie totală de aproximativ 1 milion de euro în 2009-2010), compania pregăteşte pentru 2010 noul proiect de microbrewery, care va funcţiona sub brandul City Grill Biergarten – şi pentru care vor fi alocaţi cel puţin un milion de euro. La acestea se vor adăuga alte două restaurante City Grill şi încă două noi cafenele City Café. Până la sfârşitul anului, grupul City Grill va avea 15 locaţii sub brand-urile City Grill, Caru’ cu bere, Cantina Sport Pub, Buongiorno, City Café, Bundetot şi Hanul Berarilor Interbelic.
650 de mii de euro Trattoria "Il Calcio"
Două restaurante noi în Capitală, deschiderea grădinii de vară din Drumul Taberei, primele două francize la Turnu Severin şi Timişoara şi locaţia premium Ristorante „Il Calcio” i-au costat pe acţionarii Trattoria “Il Calcio” (TIC) 650.000 de euro
Deşi au început anul cu două închideri de locaţii (restaurantele din Pipera şi Hotel Phoenicia), proprietarii „Il Calcio” nu au ratat oportunitatea preluării unor spaţii disponibile, apărute pe piaţă. Două noi restaurante s-au alăturat astfel lanţului TIC în această vară. Dacă locaţia din incinta clubului Pescariu Sport&Spa de pe bulevardul Barbu Văcărescu, a fost o preluare a unei foste pizzerii, necesitând o investiţie de doar 30.000 euro necesară pentru amenajare, pentru Trattoria Obor, aflată pe locul unui magazin de electrocasnice, a fost nevoie de o investiţie completă de 120.000 de euro.
Tot în această vară, a fost modernizată şi terasa celei mai vechi locaţii, cea din Drumul Taberei, care a fost extinsă cu o grădină de vară de 65 de locuri şi amenajată cu plante exotice şi canapele din piele. Acţionarii „Il Calcio” nu s-au mulţumit însă cu extinderea lanţului în formatul actual, decizând să facă un pas înainte, prin deschiderea unei locaţii premium - Ristorante „Il Calcio. „Vrem să intrăm în rândul restaurantelor de top italieneşti şi să demonstrăm că putem face ceva mai mult; un local luxos, sofi sticat din toate punctele de vedere”, a declarat Valentin Sălăgean, unul dintre cei trei acţionari ai lanţului TIC, alături de Cosmin Olăroiu şi Gino Iorgulescu.
Pentru noul restaurant, construit pe două nivele şi poziţionat într-un cartier de vile şi ambasade din zona Pieţei 1 Mai, proprietarii TIC au pus la bătaie peste 400.000 de euro. Locaţia are o capacitatate totală de peste 230 de locuri repartizate în terasă, spaţii pentru fumători şi nefumători şi lounge şi oferă un meniu stufos, cu reţete atât clasice, cât şi sofi sticate, şi o selecţie adecvată de vinuri.
Tot în acest an, Trattoria “Il Calcio” a lansat şi primele francize, la Drobeta Turnu Severin şi Timişoara, cu o taxă de intrare în franciză de 200.000 de euro, iar planurile de extindere în franciză continuă, proprietarii TIC purtând discuţii în acest sens cu potenţiali parteneri din Târgu Jiu, Bacău şi Constanţa. Vara lui 2009 a venit cu o veste bună pentru acţionarii restaurantelor “Il Calcio”, odată cu încadrarea lanţului în categoria întreprinderilor mijlocii de către Ministerul de fi nanţe, în urma profi tului declarat (circa 500.000 de euro anual). Deşi criza a scăzut vânzarile reţelei TIC cu aproximativ 30%, Valentin Sălăgean spune că lucrurile încep să revină pe un făgaş pozitiv, declarându-se optimist pentru perioada următoare. Lanţul Trattoria” Il Calcio” are în prezent 10 locaţii proprii, tranzitate zilnic de peste 1.200 de clienţi şi două restaurante în sistem de franciză.
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
|
|
 |

one tab..
another tab...
yet another tab...
|
In ultimele saptamani, institutiile de control ale statului (ANSVSA, ANPC, Garda financiara etc) au avut o activitate intensa. Credeti ca avem de a face cu o intensificare a actiunilor de control? Opinia ta aici |
|
Selectia naturalaTrecand in revista evenimentele din ultima perioada, am observat ca directiile de business pe care le-am creionat la inceputul anului se contureaza din ce in ce mai clar. »»»
|
Comentarii