|
 Taxa pe produsele fast food a tulburat apele la inceputul anului. Cat de hotarat este ministrul sanatatii sa treaca la fapte si ce efecte ar putea genera aceasta masura?
Bugetul de criza al Ministerului Sanatatii, denumit astfel de insusi ministrul Attila Cseke, l-a determinat pe acesta sa caute modalitati suplimentare de fi nantare. Proaspat intors din vacanta de iarna, ministrul si-a formulat intentia de a introduce o taxa pe produsele fast food si dulciuri, similara celei pe viciu. Propunerea a fost cuprinsa in "Proiectul de act normativ, Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii". Potrivit documentului citat, noua taxa se va aplica produselelor alimentare nerecomandate cu continut crescut de sare, grasimi, zahar si cu aditivi alimentari, urmand a fi platita de toate persoanele juridice care produc, importa sau prepara produse de tip fast-food, produse de patiseriecofetarie, snacksuri, chipsuri si bauturi racoritoare cu exceptia apei plate imbuteliate sau apei minerale imbuteliate si a sucurilor naturale proaspete din fructe si legume. Efecte adverse Motivul declarat al Ministerului Sanatatii este "ingrijorarea" pentru populatia viciata de... hrana, si, evident, descurajarea viciului in scopul unei nutritii sanatoase si combaterii obezitatii. Fondurile colectate in acest fel ar urma sa fi e directionate catre programe de sanatate si investitii. Numai ca prospectul noului "panaceu" inventat de Ministerul Sanatatii pare a avea mai multe contraindicatii decat efecte benefi ce nu numai pentru populatie, dar si pentru bugetul statului, sustin reprezentantii din industria alimentara, care dezaproba pe scara larga aceasta initiativa. Directorul Institutului de Cercetari Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, atentioneaza asupra efector contrare ale taxei: "Fara o educatie alimentara, aceasta taxa nu va avea decat un efect «pervers»: va determina scumpirea produselor vizate, ducand astfel la orientarea oamenilor catre variante mai ieftine si implicit mai slabe calitativ, iar producatorii si comerciantii vor fi nevoiti sa faca din ce in ce mai multe astfel de alimente. Astfel, banii colectati nu vor fi de folos nici bugetului pentru ca Ministerul Sanatatii va cheltui mai mult pe insanatosirea oamenilor, decat va colecta", a declarat pentru Food & Bar Magazine, nutritionistul Gheorghe Mencinicopschi.  Acesta a mai avertizat si asupra efectelor de nedorit asupra economiei: din ce in ce mai multe chioscuri stradale ar fi fortate sa caute modalitati de a se sustrage noii taxe, migrand astfel in economia subterana, iar cele care nu vor rezista vor fi nevoite cel mai probabil sa dea faliment. De aceeasi parere sunt si reprezentantii Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara, Romalimenta. Acestia arata, intr-un comunicat de presa, de ce suprataxarea acestor alimente va avea efecte negative in randul comerciantilor fara sa modifi ce semnifi cativ obiceiurile alimentare ale populatiei. "Introducerea taxei va avea un impact negativ asupra vanzarilor, iar producatorii vor fi nevoiti sa reduca productia sau chiar sa inchida o parte din unitatile de productie. Inevitabil, acest lucru va duce la concedieri. Aceasta nu inseamna ca va scadea semnifi cativ si consumul, deoarece nu modifi ca obiceiurile alimentare ale consumatorilor, ci doar sursele de provenienta ale produselor, care nu vor mai fi achizitionate de pe piata autohtona", se arata in comunicatul remis de Romalimenta. Nici operatorii din horeca nu vad utilitatea noi legi pentru buget. Proprietarul retelei de restaurante La Mama, Catalin Mahu, considera taxa pe fast food "o mare greseala in actualul context economic". "Nu va strange bani la buget, ci doar va creste preturile la cei 10 % dintre comerciantii corecti si care si platesc 90% din taxe si va creste evaziunea la restul de 90 %, care in felul acesta, isi vor creste profi turile", arata Catalin Mahu pe blogul sau. Criterii artificiale, rationament gresit  Dincolo de efectele negative ale noii taxe, lipsa unor parametri sau criterii de cuantifi care a asa-zisului continut "necorespunzator", "nerecomandat" sau "crescut" de sare, grasimi, zahar si aditivi pentru produsele afl ate pe lista neagra a ministerului starneste confuzie. Pozitia ministerului sanatatii este la fel de ambigua ca si proiectul de lege, reprezentantii acestei institutii refuzand sa ofere detalii suplimentare, "pana la fi nalizarea documentului". Agentii economici din industria alimentara sunt curiosi cum ar putea fi facuta o astfel de delimitare, cu atat mai mult cu cat la nivel european nu exista o lista cu produse alimentare nesanatoase, ci doar regulamente ce stabilesc criterii generale pe care ar trebui sa le indeplineasca un produs considerat sanatos, spune profesorul Mencinicopschi. Potrivit acestuia, este aproape imposibil de stabilit ce inseamna produs "nesanatos". "Nu exista nicaieri in lume studii de impact din care sa reiasa un continut necorespunzator de grasimi, sare sau zahar. Ce putem spune, de exemplu, despre anumite sortimente de branza de tara? Nu sunt prea grase? Dupa parerea mea, este imposibil sa faci o delimitare pe produse din acest punct de vedere. Probabil ca reprezentantii ministerului vor adopta niste criterii artifi ciale de clasifi care a produselor vizate", ne-a declarat presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara Romalimenta, Sorin Minea. Acesta a aratat ca proiectul de lege este astfel facut incat sa poata fi aplicat peste tot, la orice aliment, ca un impozit mascat si ca singurul scop vizat de Ministerul Sanatatii este colectarea de venituri la buget, si nu imbunatatirea sanatatii populatiei. "Cifra de afaceri a intregii industrii alimentare din Romania a fost anul trecut de peste zece miliarde de lei. Daca se vrea un miliard, inseamna ca impozitul ar fi de 10%. Daca se restrange gama de produse, impozitul creste. Este mai mult decat un TVA de 2-3 procente. Rationamentul care se afl a la baza propunerii taxei este eronat", a mai declarat Minea. "Este complet gresit si nejustifi cat sa indici un produs alimentar sau categorii de produse ca fi ind cauza obezitatii sau a altor probleme de sanatate". Reprezentantii lantului de restaurante KFC Romania considera ca s-a mers prea departe prin asemanarea produselor vizate cu cele care intra in caregoria "viciului". "Daca a manca este un viciu, sunt curioasa cum vor arata oamenii viitorului neviciati, deci nehraniti", puncteaza Carmen Lupulet, Director de Marketing KFC Romania. "Initiativa" ministrului sanatatii a ajuns si la urechile jurnalistilor straini. Cotidianul german Der Spiegel titreaza ca, in cazul in care s-ar aproba o asemenea taxa, ar fi singura de acest gen din lume. Desi ministrul sanatatii afi rma ca taxe asemanatoare exista si in alte tari, potrivit jurnalistilor germani, majoritatea legilor similare din alte tari se concentreaza pe acizi grasi, un tip de grasimi nesaturate folosit la prepararea unor mancaruri prajite sau la limitari ale continutului de grasimi si nicidecum la categoriile de alimente avansate de oficialii romani. Solutii Reprezentantii industriei alimentare sunt in schimb dispusi sa ofere solutii ministerului in criza de bani si idei. Proprietarul retelei de restaurante La Mama crede ca, din contra, reducerea taxelor ar putea determina o mare parte dintre operatorii care in prezent nu le platesc, sa le plateasca: "Daca aceste taxe sunt rezonabile, este mai ieftin sa le platesti decat sa faci evaziune", explica Mahu. Acesta mai arata ca stabilizarea preturilor ar impulsiona consumul si astfel si pastrarea unor locuri de munca. Directorului Institutului de Cercetari in Industria Alimentara, Gheorghe Mencinicopschi, crede ca o solutie fericita ar fi incurajarea comertului de proximitate, prin care micii producatori sa fi e scutiti de o serie de o taxe. O alta solutie de mentinere a starii de sanatate ar fi promovarea unor programe de educatie alimentara, fara de care nici o astfel de lege nu ar avea efect. Nutritionistul da exemplul legii care interzice comercializarea de produse de tip fast-food in scoli, precizand faptul ca, desi teoretic aceasta se aplica, practic, nu are nici un efect. "A fost o lege care a functionat pe principiul fructului oprit. Nu s-a reusit decat desfi intarea unor chioscuri, in schimb, copiii tot mananca produsele respective; si le iau de acasa sau de la alte magazine. Vad ca adultii le mananca si atunci li se pare nefi resc ca ei sa nu le manance. Atat timp cat oamenii si copiii nu au cultura alimentatiei sanatoase, astfel de taxe nu vor avea niciun efect pozitiv", conchide Mencinicopschi.
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
|
Selectia naturala
Comentarii